Date

Proporția tinerilor adulți în vârstă de 25-34 ani care locuiesc cu părinții, pe vârste și sexe

Ambele sexe    

Bărbați        

Femei 

European Union (2013-2020)           28,6 35,3 22,0
Bulgaria 46,8 61,4 31,3
Czechia 31,5 40,8 22,1
Estonia 18,2 23,6 12,2
Croatia 62,4 74,6 49,9
Latvia 31,8 40,3 22,8
Lithuania 29,5 35,8 22,6
Hungary 42,2 52,2 30,7
Poland 45,1 52,6 37,3
Romania 41,5 53,9 28,1
Slovenia 40,9 49,6 31,5
Slovakia 56,4 65,7 46,1

 

2007  

2008  

2009  

2010  

2011  

2012  

2013  

2014  

2015  

2016  

2017  

2018  

Total  35,6 34,5 38,4 38,9 39,2 40,9 43,5 45,7 43,4 43,7 42,2 41,5
Barbați    47,3 46,7 51,3 53,1 54,5 55,7 57,5 59,4 55,2 55,7 56,6 53,9
Femei 23,6 21,6 25,1 24,1 24,7 25,3 28,8 30,9 31,1 30,6 27,0 28,1

 

 

Structura tinerilor adulți în vârstă de 18-34 ani

 care trăiesc cu părinții, după statutul economic

  UE28             România
Salariați cu program complet 58,1 70,7
Salariați cu program parțial 8,7 7,6
Șomeri 14,7 0,6
Studenți 10,7 4,0
Alte persoane inactive 7,7 17,2

 

 

Proporția tinerilor care locuiesc împreună cu părinții în România este de 42%. Valoarea est mult peste media Uniunii Europene (29%), dar comparabilă cu celelalte țări ex-comuniste (exceptând statele baltice). Tendința a fost de creștere între 2009 și 2014, după care a început să scadă.
O caracteristică a României este diferență mare dintre proporția bărbaților și cea a femeilor care locuiesc cu părinții (54% și 28%) – posibil de explicat prin diferența dintre vârstele medii la căsătorie.
Angajații cu program complet reprezintă mai mult de două treimi din tinerii care locuiesc cu părinții.

Sursa: Eurostat, 19.02.20

 

Eurostat actualizează periodic cifrele oferite. Cifrele prezentate de Monitorul Social reflectă realitatea de la momentul culegerii, dată marcată în istoricul tabelului. În cazul în care cifrele Eurostat sunt diferite de cele prezentate aici, cifrele Eurostat vor fi considerate cele oficiale.