Mulți tineri își abandonează prematur studiile sau pregătirea profesională, apoi au șanse ridicate să ajungă să lucreze (să fie ocupați profesional), dar să trăiască la limita sărăciei. Relația nu este 100% elastică, ci probabil că este legată de o evoluție în timp și de capacitatea pieței de muncă să absoarbă oameni fără pregătire profesională.

Aici apare importanța ultimului tabel (cu lucrătorii pe cont propriu în agricultură). Rata de sărăcie în muncă (ocupație profesională) pentru lucrătorii pe cont propriu din România este de departe cea mai mare din Uniunea Europeană, ceea ce arată că oamenii fără studii ce sunt angajați nu o duc neapărat rău, însă problema este că majoritatea celor care abandonează școala prematur în România par a deveni lucrători pe cont propriu (în special în agricultură), unde șansele de sărăcie sunt mult mai mari. România are o problemă serioasă la acest capitol. Se poate observa cât de diferențiată este rata de abandon școlar pe regiuni de dezvoltare – această rată corelează foarte bine cu dezvoltarea economică din acea regiune de dezvoltare.