La nivel individual, șansele de a ocupa un loc de muncă aducător de venituri și satisfacții depind de îmbunătățirea continuă a abilităților profesionale. La nivel societal, nu putem avea o economie performantă fără o creștere continuă a niveluluio de calificare a forței de muncă. Ambele perspective se traduc în conceptul de educație și formare continuă a adulților (Continuing vocational training – CVT).
Din păcate, statisticile arată că, și după acest criteriu, România are situația cea mai proastă din întreaga Uniune Europeană. In timp ce, în medie, 12% din salariații UE cu vârste între 25 și 64 ani au urmat (în ultimele 4 săptămâni ) o formă de învățământ sau formare profesională, în România proporția era în 2016 de 1%, cu o tendință de scădere în ultimii 3 ani. In țările nordice, mai mult de un sfert dintre salariați urmează o formă de perfecționare profesională (29% în Suedia, 28% în Finlanda, 27% în Danemarca. În Bulgaria, proporția este aproape dublă față de România.
Nu știm cât de mult își doresc angajații să se perfecționeze profesional; cert este că, în 2010 mai puțin de un sfert din companii le ofereau posibilitatea să o facă, în timp ce media UE era de 66%. In Suedia, 87% din firme oferă angajaților lor, în mod permanent, cursuri de perfecționare profesională (CVT).
La nivel european, 22% din firmele cu cel puțin 10 angajați oferă angajaților cursuri de dezvoltare a abilităților de operare cu calculator șinternet (ICT). În România, acest lucru se întâmplă în doar 5% din firme, procentaj cu care ne situăm, din nou, pe ultimul loc în UE. În ce privește întreprinderile mari (peste 250 de angajați), la nivel european mai mult de 2/3 dintre acestea oferă asemenea cusuri; în România, acest lucru e valabil doar în 28% din firmele mari.