Indicatori Cheie
- Creșterea prețului locuințelor și concentrarea regională a dezvoltării economice blochează mobilitatea socială
- Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România
- Învățământul gimnazial (aproape) obligatoriu
- Accidentele de muncă din România: un fenomen în creștere
- Rata riscului de sărăcie, după gradul de urbanizare
- Mai mulți tineri educați, dar și mai mulți tineri ne-educați în același timp
- Comparația dintre timpul de muncă și venit între țările europene
- Primii la sărăcie, ultimii la ce ne-ar proteja de sărăcie pe viitor
- Tinerii din afara orașelor mari au rămas fără sprijin și cu un viitor precar
- Numărul românilor scade mai rapid decât numărul slujbelor
- Scădem ușor sărăcia, dar creștem mult polarizarea socială
- Salarii și viață decentă în România
- Distribuția veniturilor pe cuantile
- Costul mâncării este într-o creștere accelerată
- Piața de muncă din România este dezechilibrată geografic și tehnologic
- Sistemul educațional adâncește decalajele dintre locuitorii din mediul urban și cel rural
- Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei
- Structura fluxurilor migrației interne urbane și rurale
- Învățământul primar din România este subfinanțat
- Contracte de muncă: întreprinderi de stat vs întreprinderi private
- Evoluția raportului dintre venitul minim garantat și salariul minim
- Strategia 2020: stadiul îndeplinirii obiectivelor de educație
- Beneficiari de venit minim garantat vs locuri de munca
- România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește eco-inovarea
- Credința religioasă în România
- Prea mulți pensionari? Prea puțini salariați?
- Impactul modificărilor legislației fiscale asupra cuantumului contractelor de muncă înregistrate
- Situația populației plecate din România
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale (2017)
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade (2017)
- Gender Pay Gap subevaluat (2017)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2017)
- Orașele României – locul 2 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al supra-aglomerării
- Cheltuielile din gospodărie
- Agricultură vs ICT
- Protecția socială
- Condițiile de locuire
- Muncă vs săracie
- Învățământul primar
- Educatia adultilor
- Situatia tinerilor
- Calitatea vietii
- Fertilitate precoce
- Absolvenți învățământ superior
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional (2017)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2017)
- România și Bulgaria – cei mai săraci 10% din populație
- Scăderea sărăciei la tineri și bătrâni
- Compensarea angajaților în sistemul public vs colectarea veniturilor la buget
- Locuirea în România
- Numărul contractelor de muncă și salariile românilor
- UK și atașamentul față de UE
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional (2016)
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade (2016)
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale (2016)
- Rata ocupării este înșelătoare (2016)
- Privare materială ridicată, deși în scădere (2016)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2016)
- Gender Pay Gap subevaluat (2016)
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia (2016)
- Inegalitate în creștere (2016)
- Ajutorul social și de șomaj în România
- Transportul în comun în capitalele europene
- Ocupare în agricultură
- Fumatul în România: legislație nuanțată, dar nerespectată
- Rezidenți străini
- București, capitală europeană?
- ISDS – un sistem paralel de justiție
- Criza refugiaților în cifre
- Și cu drepturile încălcate, și cu salarii mici
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade
- Sărăcie mare, mașini multe
- Infrastructura rutieră face victime
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale
- Rata ocupării este înșelătoare
- Educație – bani puțini, rezultate slabe
- Privare materială ridicată, deși în scădere
- Răspândirea salariilor mici sau minime
- Categoria de ocupație preponderent săracă
- Venitul disponibil și percepția asupra fericirii
- Gender Pay Gap subevaluat
- Redistribuire insuficientă și ineficientă
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia
- Inegalitate în creștere