Indicatori Cheie

Sănătatea mintală

 

 

Incidența problemelor de sănătate mintală în România în comparație cu țările din regiune

Subiectul sănătății mintale este unul intens dezbătut în ultima perioadă la nivel global, însă există motive importante de crezut că în unele societăți există o stigmă referitoare la căutarea de tratament. Conform statisticilor existente, situația sănătății mintale în România este printre cele mai precare dintre statele membre ale Uniunii Europene, după cum ne arată indicele OMS5 pentru sănătate mintală elaborat de OMS și Eurofound, una din agențiile de cercetare ale Comisiei Europene. Indicele măsoară frecvența cu care respondenții s-au simțit lipsiți de energie, pesimiști, singuri, obosiți psihic sau au resimțit alte probleme de sănătate mintală.

Dacă media indicelui de sănătate mintală în Europa este de 64 din 100 de puncte, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri, cu 62 din 100. Spre comparație, Polonia înregistrează un scor de 63, iar Finlanda și Spania înregistrează printre cele mai ridicate scoruri, cu 67 și 68. La întrebarea directă dacă în ultimele două săptămâni respondentul s-a simțit tot timpul sau cea mai mare parte din timp 1. Singur(ă) și izolat(ă) și 2. Abătut(ă) și deprimat(ă), România a înregistrat din nou unul dintre cele mai îngrijorătoare scoruri, cu aproape 10% din populație răspunzând pozitiv la ambele întrebări. Spre comparația, media europeană este de doar 6% din populația de peste 15 ani.

Pe lângă faptul că românii înregistrează printre cele mai scăzute scoruri legate de sănătatea mintală, cifrele arată și faptul că foarte puțini dintre români consultă un specialist în probleme de sănătate mintală. Datele colectate de către Comisia Europeană arată că în 2014 5,5% din populația UE27 a consultat un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru, iar această proporție a crescut la 6,5% din populație în 2019. Spre comparație, în România mai puțin de 1% din populație a consultat un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru atât în 2014 cât și în 2019, deși proporția a crescut de la 0,3% la 0,9%. În Germania și Finlanda aproape 10% din populație afirmă că au consultat un specialist în 2019. Mai mult, aceasta nu pare a fi o problemă tipică pentru Europa de Est, având în vedere faptul că și în Polonia 3,5% din populație au consultat un specialist în 2014 și 4,1% din populație au consultat un specialist în 2019.

Chiar dacă toate cifrele ne arată că mulți români suferă de probleme importante de sănătate mintală, rata de consultare a specialiștilor este foarte scăzută. Una dintre posibilitele cauze ale acestei probleme este dată de dificultatea de a vedea un specialist în cadrul asigurării medicale, stigma atașată problemelor de acest tip, dar și de costul probitiv al orelor de terapie. Conform unui calcul elaborat pe baza datelor provenite de la Asociațiile naționale de Psihoterapeuți, Eurostat, Eurofound, un român tipic ar trebui să lucreze aproape 20 de ore cu salariul mediu pe economie pentru a achita contravaloarea unei ședințe de terapie. În comparație, un german, un finlandez sau un spaniol ar trebui să lucreze numai 9 ore plătite cu salariul mediu pe economie pentru acest tip de consultație.

În încheiere, merită remarcat și faptul că datele ce compun acest infografic sunt colectate înaintea pandemiei de COVID-19, ce a lăsat urme profunde în rândul tuturor europenilor în ceea ce privește problemele de sănătate mintală. După cum am văzut mai sus, România este de departe cel mai slab echipată societate pentru a face față acestor probleme.