Cifrele pot fi verificate în secțiunea de date.
Indicatori Cheie
- România devine o țară de destinație pentru migrație economică
- Statele UE27 fără educație sexuală obligatorie au mult mai multe mame minore
- Consumul gospodăriilor
- Populația cu studii superioare
- Rata de ocupare a femeilor
- Ce instrumente financiare folosesc românii, comparativ cu cetățenii altor state UE
- Evoluția speranței de viață în timpul și ulterior pandemiei COVID 19
- Numărul angajaților în sectorul public
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia (2023)
- Sănătatea mintală
- Caracteristici ale NEETs în România
- Tinerii NEETs în România – o problema socială importantă
- Temperaturi medii și fatalități
- Noii cetățeni UE 27
- Accidentele de muncă din 2019 – mai numeroase decât în oricare an din 2009 încoace
- Rata de ocupare a femeilor
- Persoanele în risc de sărăcie
- Calitatea vieții (2023)
- Accesul la spitale
- Comparație venituri
- Chirii în orașe europene
- Absolvenți învățământ superior (2022)
- Producția de biciclete
- Mașini înmatriculate
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional (2020)
- Prețuri utilități
- Turiști ce merg măcar o zi în vacanță într-un an
- Tentația autoritarismului în România
- Speranța de viață la români
- Ierarhia valorilor
- Valoarea contractelor de muncă
- Excedentul de mortalitate COVID-19 în România
- Rata ocupării este înșelătoare (2021)
- Inactivitatea femeilor
- Cheltuielile din gospodărie (2021)
- Efectele primului an al pandemiei: în cea mai mare parte a țării, vulnerabilitatea socio-economică este în creștere
- La startul pandemiei România era cea mai puțin digitalizată țară din Uniunea Europeană
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2021)
- Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei (2021)
- Populația după nivelul de educație
- Privare materială ridicată, deși în scădere (2021)
- Total cheltuieli cu protecția socială
- Accesul la îngrijire medicală: din ce în ce mai ușor în orașele mari, din ce în ce mai dificil în restul țării
- Diaspora românească: majoritar feminină și în rapidă creștere numerică
- Condițiile de locuire – 2021
- Mediul rural – o prioritate semnificativă pentru România
- Rata de ocupare a femeilor
- Disparități regionale
- O problemă semnificativă a României: tinerii de 15-24 ani care nu participă în sistemul de educațional și nu au loc de muncă (NEET)
- Educația adulților
- România se polarizează între orașe mari, cu o prosperitate înaltă, și localități (urbane și rurale) mai mici în care sărăcia este considerabilă
- Șomajul în pandemie
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia (2020)
- Muncă vs săracie
- Creșterea prețurilor, în special la produse alimentare cu un aport nutritiv înalt, a luat-o înaintea creșterilor salariale
- Dinamica inegalității (2020)
- Fertilitate precoce (2020)
- COVID-19 mărește numărul șomerilor înregistrați oficial la cea mai înaltă cotă din ultimii trei ani
- Mitul “asistaților sociali care nu doresc să muncească” eliminat de statisticile oficiale
- Părăsirea timpurie a școlii și rețeaua școlară
- PISA 2018 – portretul unui învățământ inegal
- Rezultate inegale într-un învățământ inegal
- Forța de muncă din România – printre cele mai afectate din Uniunea Europeană de criza COVID-19
- Contracte de muncă înregistrate în România
- Indemnizația de șomaj în România – câtă protecție oferă șomerilor?
- Vârstnicii vulnerabili la COVID-19 din mediul rural: unde se află și unde trebuie acționat
- Cât de bine pregătit a găsit pandemia sistemul medical românesc?
- Accesul la internet în România
- Proporția tinerilor adulți în vârstă de 25-34 ani care locuiesc cu părinții
- În România, costul alimentelor și în special al legumelor a crescut semnificativ în ultimii ani
- Sistemul de asistență socială din România este cel mai ineficient din UE
- Rata de ocupare a tinerilor și tinerelor, în funcție de gen și nivelul de educație
- Piramida averilor din România
- Averea românilor – cât de bogați suntem
- Salubritatea marilor orașe – o problemă în creștere
- Atitudini față de minoritățile sexuale
- Falia dintre persoanele sărace și restul societății crește
- Vârstnicii României sunt afectați din ce în ce mai mult de sărăcie
- Accesul limitat la îngrijire medicală încurajează apariția bolilor cronice
- Românii înregistrează cele mai mari decalaje din UE între veniturile mari și cele mici
- Cheltuielile românilor cu mâncarea sunt cele mai mari din UE
- Existența unor mesaje politice de stânga ar mări interesul tinerilor față de politică
- Creșterea prețului locuințelor și concentrarea regională a dezvoltării economice blochează mobilitatea socială
- Valorile indicatorilor pentru democrație s-au prăbușit în România
- Învățământul gimnazial (aproape) obligatoriu
- Accidentele de muncă din România: un fenomen în creștere
- Rata riscului de sărăcie, după gradul de urbanizare
- Mai mulți tineri educați, dar și mai mulți tineri ne-educați în același timp
- Comparația dintre timpul de muncă și venit între țările europene
- Primii la sărăcie, ultimii la ce ne-ar proteja de sărăcie pe viitor
- Tinerii din afara orașelor mari au rămas fără sprijin și cu un viitor precar
- Numărul românilor scade mai rapid decât numărul slujbelor
- Scădem ușor sărăcia, dar creștem mult polarizarea socială
- Salarii și viață decentă în România
- Distribuția veniturilor pe cuantile
- Costul mâncării este într-o creștere accelerată
- Piața de muncă din România este dezechilibrată geografic și tehnologic
- Sistemul educațional adâncește decalajele dintre locuitorii din mediul urban și cel rural
- Săracii români sunt cei mai săraci dintre săracii Europei
- Structura fluxurilor migrației interne urbane și rurale
- Învățământul primar din România este subfinanțat
- Contracte de muncă: întreprinderi de stat vs întreprinderi private
- Evoluția raportului dintre venitul minim garantat și salariul minim
- Strategia 2020: stadiul îndeplinirii obiectivelor de educație
- Beneficiari de venit minim garantat vs locuri de munca
- România, printre ultimele țări din Europa în ceea ce privește eco-inovarea
- Credința religioasă în România
- Prea mulți pensionari? Prea puțini salariați?
- Impactul modificărilor legislației fiscale asupra cuantumului contractelor de muncă înregistrate
- Situația populației plecate din România
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale (2017)
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade (2017)
- Gender Pay Gap subevaluat (2017)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2017)
- Orașele României – locul 2 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al supra-aglomerării
- Cheltuielile din gospodărie
- Agricultură vs ICT
- Protecția socială
- Condițiile de locuire
- Muncă vs săracie
- Învățământul primar
- Educatia adulților
- Situatia tinerilor
- Calitatea vietii
- Fertilitate precoce
- Absolvenți învățământ superior
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional (2017)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2017)
- România și Bulgaria – cei mai săraci 10% din populație
- Scăderea sărăciei la tineri și bătrâni
- Compensarea angajaților în sistemul public vs colectarea veniturilor la buget
- Locuirea în România
- Numărul contractelor de muncă și salariile românilor
- UK și atașamentul față de UE
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional (2016)
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade (2016)
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale (2016)
- Rata ocupării este înșelătoare (2016)
- Privare materială ridicată, deși în scădere (2016)
- Categoria de ocupație preponderent săracă (2016)
- Gender Pay Gap subevaluat (2016)
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia (2016)
- Inegalitate în creștere (2016)
- Ajutorul social și de șomaj în România
- Transportul în comun în capitalele europene
- Ocupare în agricultură
- Fumatul în România: legislație nuanțată, dar nerespectată
- Rezidenți străini
- București, capitală europeană?
- ISDS – un sistem paralel de justiție
- Criza refugiaților în cifre
- Și cu drepturile încălcate, și cu salarii mici
- Riscul de sărăcie în funcție de statutul ocupațional
- Numărul de angajați crește, dar ponderea remunerației salariaților scade
- Sărăcie mare, mașini multe
- Infrastructura rutieră face victime
- Riscul de sărăcie, înainte și după transferurile sociale
- Rata ocupării este înșelătoare
- Educație – bani puțini, rezultate slabe
- Privare materială ridicată, deși în scădere
- Răspândirea salariilor mici sau minime
- Categoria de ocupație preponderent săracă
- Venitul disponibil și percepția asupra fericirii
- Gender Pay Gap subevaluat
- Redistribuire insuficientă și ineficientă
- Abandonul școlar poate prelungi sărăcia
- Inegalitate în creștere